Ce boli ascunde sforăitul și ce riști dacă nu te tratezi

Sforăitul este pus adeseori pe seama oboselii, dar medicii susţin că acest simptom este mai degrabă asociat cu prezenţa unor afecţiuni ascunse. Nu doar adulţii sforăie, ci şi copiii, iar cauzele sunt diferite. Important în astfel de situaţii est să ne prezentăm la doctor şi să descoperim cauza reală a sforăitului. Lăsat netratat, sforăitul poate duce la apariţia unor complicaţii grave.

Am discutat despre bolile şi factorii de risc care favorizează apariţia sforăitului, tratamentele şi complicaţiile survenite în cazul ignorării acestui simptom cu dr. Claudia Boldea, medic primar ORL şi doctor în ştiinţe medicale.

Ce boli ascunde sforăitul
Sforăitul apare atunci când coloana de aer inspirat prin căile aeriene superioare este perturbată în timpul somnului datorită îngustării cailor aeriene la nivelul nasului, cavităţii bucale sau gâtului. El poate fi însoţit de sindromul de apnee în timpul somnului când episoadele de sforăit sunt asociate cu perioade de oprire a respiraţiei, spune dr. Boldea.

La copii, cauzele cele mai frecvente sunt mărirea în volum a vegetaţiilor adenoide (polipi) şi/sau a amigdalelor.

La adulţi, cauzele ţin de îngustarea căilor aeriene superioare produsă de:

Obstrucţia nazală: deviaţie de sept, rinită cronică (îngroşarea căptuşelii care acoperă nasul în interior), polipoza nazală, alergii, infecţii ale căilor aeriene (răceli)
Mărirea în volum a amigdalelor sau dezvoltarea unor tumori amigdaliene
Palat moale – val palatin lung şi/sau luetă (omuleţ) prea lungă care vibrează în timpul trecerii aerului
Chisturi sau tumori laringiene
Modificări ale scheletului feţei (retrognaţie – tulburare de dezvoltare a mandibulei, în care maxilarul inferior rămâne mai mic şi atunci în poziţia de somn pe spate limba cade în căile aeriene şi le îngustează)

Factori de risc care favorizează sforăitul
Principalii factori care cresc riscul de apariţie a sforăitului sunt:

  • obezitatea
  • fumatul
  • consumul de alcool
  • unele boli endocrine (hipotiroidismul – din cauza edemului generalizat şi creşterii în greutate)
  • consumul de medicamente sedative (relaxează excesiv musculatura)
  • mărirea în volum a muşchilor gâtului (la sportivii de performanţă această mărire în volum comprimă căile respiratorii)
  • dormitul în poziţia pe spate

 

Tratament pentru sforăit
Tratamentul noninvaziv se referă la schimbarea stilului de viaţă: scădere în greutate, renunţarea la fumat şi alcool, evitarea consumului de medicamente sedative şi schimbarea poziţiei în timpul somnului, tratamentul corect al alergiilor şi al infecţiilor căilor aeriene superioare.

Se recomandă folosirea unor dispozitive orale care modifică poziţia limbii şi a palatului moale menţinând liber pasajul aerian sau aparate care asigură presiune pozitivă continuă a aerului în căile respiratorii (menţin căile respiratorii deschise prin pomparea unui flux de aer cu presiune mai mare decât în inspiraţia normală).

Pentru terapia invazivă a sforăitului este importantă stabilirea locului unde se produce obstrucţia căilor respiratoriii timpul somnului.

Dacă este vorba despre cauze nazale, atunci se recomandă tratamentul chirurgical al deviaţiei de sept, polipozei nazale sau rinitei cronice.

În cazul în care cauza este localizată la nivelul faringelui, se recomandă extirparea amigdalelor şi a vegetaţiilor adenoide (polipi).

La nivelul palatului moale, un tratament minim invaziv este implantul piliar – injectarea în palatul moale a unor substanţe bine tolerate de organism, care întăresc palatul moale şi îl împiedică să vibreze în timpul respiraţiei, explică dr. Claudia Boldea.

Dintre mijloacele de tratament invaziv, cele mai utilizate sunt:

tratamentul chirurgical clasic – uvulopalatofaringoplastia (recalibrarea căii aeriene prin rezecţii parţiale din valul palatin, luetă şi amigdale)
remodelarea palatului moale prin radiofrecvenţă (curenţii de radiofrecvenţă reduc volumul şi elasticitatea palatului moale, astfel încât nu mai vibrează în timpul respiraţiei)

Ce riscăm dacă nu tratăm sforăitul
Dacă nu este tratat corespunzător, sforăitul poate avea efecte negative asupra sănătăţii:

  • somnolenţă diurnă
  • cefalee (durere de cap)
  • diminuarea capacităţii de concentrare, a atenţiei şi a capacităţii de memorare
  • risc crescut de hipertensiune arterială (tensiune arterială crescută), boli de inimă şi infarct miocardic
    afecţiuni pulmonare (hipertensiunea pulmonară)
  • tulburări de dinamică sexuală
  • creşte vâscozitatea sângelui din cauza hipoxiei cronice (scăderea aportului de oxigen în ţesuturi) şi
  • creşte riscul de tromboză
You might also like
Leave A Reply

Your email address will not be published.

Multumim că ne citești!

Înainte de a citi știrea, ajută-ți prietenii să citească și ei! Apasă pe distribuie pe facebook

Inchide