Ce spune Beatrice Mahler despre terapia hiperbară primită de Petrică Mîțu Stoian: „În România nu avem niciun fel de ghid…”

Petrică Mîțu Stoian s-a stins din viață, sâmbătă, 6 noiembrie. Bărbatul a mers la o clinică privată pentru a se trata post COVID. Acolo i-a fost făcută o terapie hiperbară, deși, potrivit medicilor, nu se face o astfel de terapie după infecția cu noul coronavirus. Ulterior a fost transferat la Spitalul din Reșița, unde a și murit.

După moartea acestuia, tot mai multe persoane și-au dat cu părerea despre ceea ce s-a întâmplat. Medicul Beatrice Mahler a vorbit despre tratamentul pe care l-a primit artistul.

Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta’ din București, a decis să vorbească după moartea artistului. Medicul susține că nu există niciun fel de ghid pentru terapia hiperbară și nu se știe nici pe plan internațional dacă acest tratament trebuie folosit sau nu în tratarea post COVID.

„Nu am informaţii şi ce tip de competenţă trebuie să aibă medicii ca să poată urma acest tip de competenţă în tratamentul medicinei hiperbare, dar în acest moment în România nu avem niciun fel de ghid şi nici la nivel internaţional nu sunt ghiduri care să recomande pentru pacienţii COVID o astfel de terapie. Sunt cazuri punctuale cu efecte benefice semnalizate, de care se poveşteşte, însă nu avem date suficiente care să putem spune că este o terapie bună sau rea’, a spus dr. Beatrice Mahler, în direct la România TV.

Cadrul medical mai susține faptul că peste 80% dintre persoanele care au fost infectat cu COVID-19 rămân cu diferite simptome după. Important este ca pacientul să țină legătură cu medicul de familie și doar acesta va stabili unde trebuie să fie trimis.

„80% din persoanele care trec prin COVID rămân cu un simptom care le domină următoarea perioadă. Simptomele sunt variate. Un sfert dintre ei acuză că le cade părul. 5% vor rămâne cu hibroză pulmonară. Jumătate dintre ei vor avea dificultăţi de respiraţie. În funcţie de ce acuză fiecare om, medicul de familie trebuie să stabilească care sunt priorităţile de evaluare. Dacă o să-l doare picioarele şi o să-l doară capul, o să-l trimită la neurolog, nu să-l trimită la pneumolog. Dacă tuşeşte şi nu poate trage aer în piept, cu siguranţă pneumologul este cel care trebuie să-l vadă’, a continuat medicul.

„Lucrurile se diversifică în funcţie de simptomatologie”
De asemenea, Beatrice Mahler a mai spus că există un ghid transmis de OMS( Organizația Mondială a Sănătății), în care se recomandă primele etape care trebuie să le urmeze un pacient care a fost infectat cu COVID.

„În acest moment, dacă vorbim cu pacieţii cu long COVID, cu manifestări ale bolii după trecerea prin COVID, lucrurile nu sunt foarte bine delimitate. Ghidul OMS care a fost tradus în limba română şi se găseşte pe site-ul Marius Nasta recomandă măsurile primare sau primele etape pe care le are de urmat un pacient atunci când a trecut prin COVID.

Ce tip de exerciții are voi să facă, ce tip de evaluări primare. Lucrurile se diversifică în funcţie de simptomatologie, dar trebuie să ţinem minte că e un pacient fragil. Indiferent de câte comorbidităţi are, dacă are afectate pulmonară, plămânul lui poate fi un plămân care nu poate suporta orice tip de terapie.

Dacă vă uitaţi în ghid, exerciţiile sunt simple pentru noi, cei care suntem sănătoşi. Pentru o persoană care a trecut prin COVID şi are afectare pulmonară, să se ridice de pe scaun este un lucru dificil. Să se ridice şi să se aşeze de pe scaun de mai multe ori într-o unitate de timp poate să fie un efort important. Mişcarea prin casa este recomandată ca exerciţiu simplu. Nouă ni se pare banal să ne plimbăm dintr-o cameră într-alta, dar pentru un pacient care a trecut prin COVID poate fi un efort important’, a mai spus medicul.

You might also like
Leave A Reply

Your email address will not be published.

Multumim că ne citești!

Înainte de a citi știrea, ajută-ți prietenii să citească și ei! Apasă pe distribuie pe facebook

Inchide