Rusaliile, la fel ca orice altă sărbătoare creștină atrage după ea numeroase obiceiuri, practicate din vechime în popor.
Sărbătoarea de Rusalii este una dintre cele mai vechi sărbători creștine, alături de Paște. De Rusalii, atât creștinii ortodocși, cât și cei greco-catolici, sărbătoresc Pogorârea Sfântului Duh.
Denumirea de Cincizecime a acestei zile vine de la faptul că se prăznuiește la cincizeci de zile după Paște.
Această sărbătoare este cunoscută în popor drept Duminica Mare sau Rusaliilor, ocazie cu care se încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt.
De asemenea, aceasta este considerată și ziua întemeierii Bisericii creștine. Până la sfârşitul secolului al IV-lea Cincizecimea, numită așa tocmai pentru că Rusaliile sunt la 50 de zile după Înviere, era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh. Ulterior, cele două sărbători au fost separate, Cincizecimea rămânând numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt.
Conform Bibliei, în momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe apostoli. Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Apoi, aceștia au ieşit în toată lumea, propovăduind creștinismul.
Fiind o sărbătoare importantă, sunt și foarte obiceiuri populare și tradiții de Rusalii. Pentru a marca sărbătoarea Rusaliilor, Biserica oficiază, de obicei, ample slujbe în Duminica și Lunea de Rusalii.
Semnificația frunzelor de nuc, de Rusalii
La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Frunzele de nuc de Rusalii au ca semnificație limbile de foc ce au coborât asupra apostolilor, la Ierusalim. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi casele și icoanele. Asta pentru că, în credința populară, ramurile au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.
În Duminica Rusaliilor, preotul şi enoriașii din comunitate merg pe câmp şi săvârşesc sfeștania , și sfinţirea mică a apei. Cu aghiazma aceea se stropesc apoi semănăturile câmpului. Se ung ușile cu usturoi pentru ca așa casa va fi păzita de rele si ghinion tot restul anului. Și ramurile de tei au o simbolistica aparte in aceasta sărbătoare.
Se crede că teiul ferește gospodăriile de grindina sau de duhurile rele de aceea flăcăii le aduc din păduri după care se sfințesc la Biserica, iar credincioșii le iau acasă si le pun la icoane.
În multe zone din țară, în cea de-a doua zi de Rusalii, există obiceiului ”spălatului pe picioare” cu pelin. Se crede că această practică are rolul de a aduce sănătate și de a feri de spiritele rele.