Apariția unui nodul nedureros la sân reprezintă cel mai frecvent motiv pentru care femeile se adresează medicului specialist, însă cancerul mamar poate debuta și prin alte manifestări, precum inflamația vizibilă a sânului, scurgeri la nivelul mamelonului sau modificări ale pielii și areolei. Uneori, singura modificare observabilă poate apărea în zona axilei, fără durere asociată.
Semnele timpurii ale cancerului mamar și importanța controlului medical
Prof. dr. Alexandru Blidaru, medic primar în chirurgie generală, specializat în chirurgie oncologică și ginecologie oncologică, explică faptul că durerea la nivelul sânului, deși alarmează frecvent pacientele, nu este un simptom tipic al cancerului în stadiile incipiente. „De cele mai multe ori, durerea la nivelul sanului, care alarmeaza pacientele si le face sa ajunga la medic, nu este un simptom al cancerului de san; in cancer, durerea apare doar atunci cand boala este in stadiu avansat. De obicei durerea este o alarma falsa, de aceea medicul recomanda investigatiile necesare si controalele ulterioare,” a precizat specialistul.
Medicul subliniază existența a două categorii frecvente de paciente: cele care se prezintă la consult speriate din cauza durerilor mamare, dar fără probleme oncologice confirmate, și cele care nu acuză dureri, însă la care se descoperă o formațiune tumorală. Această ultimă categorie este considerată mai riscantă, deoarece adesea diagnosticul se pune în stadii avansate.
În cazul în care cancerul este depistat în fază incipientă, când tumora are sub 2 cm (stadiul I), șansele de supraviețuire sunt foarte mari. „Supravietuirea la cinci ani este de peste 95%, iar la zece ani de aproximativ 90%,” a afirmat prof. dr. Blidaru.
În stadiile avansate, tumora poate fi nepalpabilă și lipsită de simptome, ceea ce face ca depistarea să fie posibilă doar prin investigații imagistice, cum ar fi ecografia sau mamografia. Aceste examinări pot evidenția modificări milimetrice, ce pot reprezenta cancere în fază incipientă sau leziuni cu potențial malign.
Prof. dr. Blidaru insistă asupra importanței investigațiilor periodice: „Oricat ar fi de greu, din pacate, trebuie sa mergeti la doctor, trebuie sa faceti o ecografie mamara o data pe an, o mamografie la 12-18 luni dupa 40-45 ani, o ecografie abdominala si un examen citologic Babes-Papanicolau o data pe an. Aceste investigatii de rutina sunt lucruri care pot schimba viata.”
Simptome care trebuie monitorizate cu atenție
Printre cele mai comune semne care pot indica prezența unui cancer mamar se numără apariția unui nodul sau a unei îngroșări localizate, care se simte diferit față de țesutul mamar înconjurător. De asemenea, modificările în mărimea, forma sau aspectul sânului, precum și alterările la nivelul pielii care îl acoperă, pot reprezenta semnale de alarmă.
Retragerea mamelonului spre interior, deși nu este întotdeauna asociată cu o afecțiune gravă, poate semnala o problemă serioasă dacă apare brusc. Cojirea sau exfolierea pielii din jurul mamelonului sau a pielii sânului, mai ales dacă sunt însoțite de roșeață sau eroziuni locale, necesită evaluare medicală.
- Un nodul mamar, o îngroșare localizată sau o zonă care se simte diferit față de țesutul din jur
- Modificări în forma, mărimea sau aspectul sânului
- Alterări la nivelul pielii sânului
- Retragerea mamelonului
- Cojirea, exfolierea sau descuamarea pielii pigmentate din jurul mamelonului sau a pielii sânului
- Roșeață sau eroziune la nivelul pielii de pe sân
Toate aceste semne, chiar dacă nu sunt însoțite de durere, nu trebuie ignorate. Cancerul mamar nu provoacă dureri în fazele incipiente, iar tocmai lipsa acestora poate conduce la întârzierea diagnosticului.
Medicul recomandă ca femeile să nu aștepte apariția simptomelor pentru a merge la control, ci să includă în rutina lor anuală o ecografie mamară și, după vârsta de 40-45 de ani, o mamografie la fiecare 12-18 luni. Investigațiile suplimentare, precum ecografia abdominală și testul Babeș-Papanicolau efectuat anual, sunt de asemenea esențiale pentru sănătatea femeii.
Chiar dacă multe dintre aceste semne pot părea banale sau pot fi confundate cu alte afecțiuni benigne, ele trebuie investigate. Prezentarea la medic din timp rămâne cea mai sigură metodă pentru prevenirea complicațiilor.